Voalul miresei
Inca nu s-a stabilit o origine sigura a acestui accesoriu care insoteste rochia de mireasa de cateva secole. Una dintre explicatii dateaza insa din timpuri stravechi, cand mirele arunca o patura pe capul alesei sale, ceea ce inseamna ca fata ii apartine. Era un semn de cucerire a viitoarei mirese. Se mai spune ca rolul voalului este de a proteja mireasa de spiritele rele ce plutesc in jurul ei in timpul ceremoniei.
Multi considera acest obicei un simbol al dominatiei masculine. Defapt, obiceiul isi are originea in Grecia antica, mai precis in Sparta. Datorita sistemului educational prin care barbatii erau antrenati din copilarie in spirit militar, se crea o relatie nefireasca intre cupluri de barbati, bazate pe o camaraderie a caror sensuri ne scapa astazi. Femeile nu reprezentau interes pentru barbatii spartani, obisnuiti cu companie masculina. Totusi societatea spartana trebuia sa asigure noile generatii de luptatori si pentru a face femeile "atractive" pentru razboinici, acestea erau tunse baieteste, sau chiar rase in cap si apoi erau acoperite cu un val. Mai tarziu, in societatea romana si in evul mediu, ridicarea valului era dreptul exclusiv al mirelui si un semn al autoritatii barbatului asupra femeii. Mireasa nu prea avea nici un drept.
Alte surse sustin ca obiceiul dateaza din timpul in care erau la moda nuntile "aranjate". Fata miresei era acoperita pana cand mirele o insotea la ceremonie si pana cand ar fi fost prea tarziu sa se razgandeasca, in cazul in care nu i-ar fi placut chipul ei.
Diadema
Coroana provine de pe vremea cand regii, reginele si domnisorii primeau un asemenea omagiu, in semn de cinste si respect. Pentru a realiza o coroana impresionanta se foloseau brose, cercei si bijuterii din colectia familiei, legate printr-o spirala de sarma. Prin casatoria cu un rege, mireasa devenea regina si, automat, I se conferea dreptul de a purta coroana. Cu timpul, obiceiurile legale au fost preluate de catre nobilii bogati si apoi de restul oamenilor, indiferent de patura sociala careia ii apartineau. Asadar, nu exista regina fara coroana, dar nici mireasa fara coronita. La urma urmei, ea detinea rolul cel mai important in ziua nuntii. De-a lungul ceremoniei, preotul binecuvanteaza doua coroane identice, pe care le aseaza pe capul mirilor, prin “incoronare” acestia devenind stapai absoluti in casa lor.
Buchetul miresei
In vremuri stravechi aproape orice putea fi considerat ca fiind prevestitor de rele. Pentru a se proteja impotriva raului, miresele foloseau plante, cunoscute pentru protectia pe care o puteau asigura impotriva relelor. Plantele, anumite soiuri de ierburi ocrotitoare erau prinse pe imbracamintea miresei, din cap pana la picioare, facand-o sa arate mai mult ca o salata asortata umblatoare. Mai tarziu, plantele au inceput sa fie inlocuite cu flori, doar din simt estetic. Cu timpul florile de pe vestminte au evoluat in buchetul de mireasa, pe care il cunoastem astazi.
Jartiera
Exista mai multe origini ale acestui obicei. In societatea antica evreiasca fidelitatea era simbolizata de o panglica albastra pe care o purta mireasa in ziua nuntii. Mai tarziu, in Anglia a devenit foarte raspandit obiceiul de a arunca ciorapul miresei. Dupa ce mirii intrau in camera nuptiala, unii invitati se strecurau inauntru cu intentia de a sterpeli ciorapii miresei. Cuplu "suparat" de intruziune arunca cu ciorapii, iar invitatii incercau sa ii arunce inapoi, deoarece se credea ca cine va fi cel mai aproape de a lovi nasul miresei va fi urmatorul care se va casatori.
Alte izvoare indica credinta barbatilor ca ar avea succes in dragoste daca reusesc sa fure ciorapul miresei. Cum erau multi tineri dornici da a pune mana pe un astfel de trofeu, uneori se produceau busculade si incaierari si unele mirese se alegeau cu hainele sfasiate in timpul petrecerii. Pentru ca nunta sa nu fie perturbata, s-a adoptat sistemul ca mireasa sa arunce de buna voie ciorapul in timpul petrecerii. Cu toate acestea, in asteptarea acestui moment, barbatii se cam imbatau si deveneau nerabdatori, chiar agresivi si incercau sa obtina cu forta mai devreme mult ravnitul ciorap. Era nevoie ca mirele sa intervina, ca mireasa sa nu fie literalmente dezbracata de multimea incinsa si astfel a aparut obiceiul ca mirele sa scoata ciorapul miresei. Mai tarziu, scoaterea ciorapului a fost inlocuita cu scoaterea jartierei
ALTE ARTICOLE
|
Inelul de logodna dateaza din antichitate cand inelele de aur erau si o forma de plata. Mirele ii oferea miresei un inel de aur atat ca o plata partiala cat si ca un simbol al intentiilor lui sincere. Asa se explica de ce, in prezent,...... DETALII |
|
Dupa ce s-au stabilit principalele angajamente si s-a hotarat casatoria, urmatoarea etapa este alegerea nasilor. Acestia aveau un rol foarte important in vremurile mai vechi, ei fiind personajele principale la nunta........ DETALII |
|
Trandafirii sunt cele mai utilizate flori in buchetele de nunta. Fie ca aleg unii rosii, pentru a simboliza dragostea, fie ca opteaza pentru unii albi, majoritatea mireselor ii aleg datorita aspectului si parfumului lor imbietor...... DETALII |
|
Acum aproape 100 de ani nu exista traditia cumpararii unei rochii speciale pentru nunta. Miresele alegeau pur si simplu cea mai buna rochie pe care o aveau. Verdele era evitat pentru ca se credea ca aduce ghinion. Se spunea ca o mireasa cu "o rochie verde" era de moravuri usoare, pentru ca rochia ei era verde patata de la felul in care s-a „rostogolit” pe campuri...... DETALII |
